Despre fiscalitate și protecție socială
În articolul precedent scriam despre realitățile frecvent trecute cu vederea legate de eficiența economică a unei afaceri.
În acest articol, voi scrie cîteva cuvinte despre fiscalitate și protecția socială impusă de stat, în context antreprenorial. Voi merge în continuare pe același exemplu al afacerii cu fotografii din postarea anterioară. Nu voi respecta rigorile legii contabilității, ci voi face o abordare simplificată, adecvată oricărei persoane care se gîndește să pornească o afacere.
Taxele, impozitele, contribuțiile obișnuite ce privesc o întreprindere tipică pot fi grupate în trei categorii:
- impozitul pe profit;
- taxa pe valoarea adăugată TVA;
- taxe, impozite și contribuții aferente salariilor.
În panoplia statului există multe alte taxe, impozite, contribuții, însă acestea fie nu sînt specifice decît marilor operatori economici, fie cuantumul / ponderea lor nu schimbă dramatic situația firmei din exercițiul nostru. E important de precizat totuși că acestea reprezintă o sursă importantă de stres și ne poziționează în coada clasamentului ăsta http://www.doingbusiness.org/data/exploreeconomies/romania/
Despre taxele, impozitele și contribuțiile aferente salariilor am scris pe larg aici – Cîte zile pe an muncim pentru stat. Rezultatul este destul de simplu – pentru fiecare 100 Lei salariu net (bani în mînă), firma mai plătește încă 82 Lei, adică un total de 182 Lei.
Impozitul pe profit (cotă de 16%) se aplică pe diferența dintre incasarile firmei și cheltuielile (deductibile ale) acesteia, în care se cuprind și salariile plus taxele aferente, diferență numită profit brut. După scăderea impozitului din profitul brut (dacă este pozitiv), se obține profitul net.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este de fapt tot un impozit a cărui cotă este în general de 24% (cu excepție la pîine, cărți și alte mărunțișuri). TVA de plată se aplică în cazul agenților economici pe diferența dintre TVA colectat și TVA deductibil, atunci cînd TVA colectat este mai mare.
Cam asta cu teoria. Să vedem acum cum arată o simulare (în varianta simplistă) a taxelor, impozitelor și contribuțiilor în contextul unei firme:
Pe axa orizontală avem numărul de fotografii produse în prăvălia noastră. Pe verticală sînt bani (EURO). Cu rosu este evoluția volumului total al taxelor în funcție de numărul de fotografii, cu verde evoluția profitului brut în funcție de numărul de fotografii, iar cu albastru evoluția profitului net, evident, tot în funcție de numărul de fotografii produse. Fișierul de calcul tabelar este disponibil aici: Antreprenoriat fiscalitate – Copy
Se poate observa cu ușurință că suma taxelor de plată către stat este întotdeauna pozitivă, chiar și atunci cînd firma înregistrează pierderi (cum se întîmplă cel mai des cu firmele care abia au demarat activitatea economică). Acest lucru se întîmplă pe de-o parte din cauza taxelor aferente salariilor, dar și a TVA. Taxa pe valoarea adăugată apare de plată chiar și atunci cînd firma înregistrează pierderi (în cazul nostru, în intervalul aferent unui număr de fotografii cuprins între 60.000 și 90.000).
Mai mult decît atît. O analiză asupra ponderii cumulate a taxelor pe salarii și TVA în totalul taxelor plătite ne dovedește că aceasta este cuprinsă între 80% și 100%. Cu alte cuvinte, statul nu îi pasă deloc dacă firma este profitabilă! Această realitate este susținută de Raportul bugetar 2013. Structura veniturilor bugetare confirmă ponderea cumulată covîrșitoare a taxelor pe bunuri și servicii (în prinipal TVA) și „contribuții de asigurări”.
Sursa: Raport buget 2013, pag. 15
Orice s-ar spune, acesta nu este un mediu propice antreprenoriatului. Stimulează birocrația, corupția și inhibă dezvoltarea economică bazată pe investiții și acumulare de capital.
Ar fi de făcut cîteva lucruri. Însă o măsură anume cred că ar putea fi luată, fără un impact bugetar semnificativ, dar cu un puternic impact social, economic, politic favorabil – trecerea totală a taxelor, impozitelor și contribuțiilor salariale în sarcina exclusivă a angajaților, respectiv degrevarea firmelor de aceste taxe. Angajații vor trebui să-și facă singuri declarațiile de impunere și să-și plătească impozitele, contribuțiile etc. Cu siguranță vor deveni mai atenți cînd votează și cînd vor vedea cum sînt cheltuite sumele pe care le plătesc cu mîinile lor.