Aflăm cu deosebit interes de pe pagina de internet a camerei deputaților despre o inițiativă legislativă preponderent penelistă despre activitatea de prevenție în sănătate. Forma concretă a propunerii este aici: http://www.cdep.ro/proiecte/2016/000/00/4/pl1165.pdf
La prima vedere e o chestie bună, asta cu prevenția – cu siguranță există persoane care se îngrijesc activ de sănătatea lor. Propunerea legislativă vine cu conceptul de stimulente financiare pentru cei care „contribuie activ la menținerea sănătății lor”. Stimulentele ar urma să fie acordate celor îndreptățiți de CNAS sau unități private de asigurări medicale sub forma unui soi de credit medical, la care să poată apela în cazul unei probleme de sănătate.
Problema este că deși legea spune că cetățenii au dreptul (Cap. IV, art. 24) „de a beneficia de programele, măsurile și acțiunile de prevenție indiferent de calitatea lor de asigurat”, cei care nu vor sau nu pot să participe sînt condamnați să-și plătească parțial sau integral îngrijirile medicale din sistemul de stat, deși au calitate de asigurați și au contribuit ani sau zeci de ani.
Deci ce avem noi aici? Avem cam aceiași ipocrizie sinistră din anii ”80: regimul Ceaușescu se îngrijea de alimentația științifică a populației, făcînd evident un program guvernamental pentru asta <<La 14 iulie 1982, Scînteia a anunţat că în urma hotărârii CPEx urma a fi supus dezbaterii publice proiectul Programului de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei, „program care situează în centrul atenţiei omul cu nevoile sale, satisfacerea echilibrată a cerinţelor de consum alimentar ale tuturor membrilor societăţii noastre”.>> Sursa http://jurnalul.ro/scinteia/special/condamnarea-la-foame-programul-de-alimentatie-stiintifica-a-populatiei-521489.html
Aceiași retorică mincinoasă ca și azi: Ceaușescu voia să facă reducă artificial consumul de alimente al populației ca să plătească datoriile României față de FMI și ca să finanțeze proiecte megalomanice invocînd sănătatea populației, iar politicienii zilelor noastre vor să reducă accesul asiguraților (băgați în sistem cu japca!) la servicii medicale ca să echilibreze bugetul sănătății care este în roșu de ani de zile, fără perspective de revenire, invocînd, din nou, grija pentru sănătatea populației.
Ce s-a întîmplat în anii ”80 este destul de cunoscut: penurie (nu numai la alimente, ci și la săpun, hîrtie igienică, detergent), foamete, între 2 și 4 ore pe zi fără curent electric, fără apă caldă și căldură, disperare.
Avem motive să credem că inițiativa de azi este mai bună decît cea din urmă cu 35 de ani? Nu cred. Este de notorietate publică moralitatea îndoielnică a politicienilor noștri, la fel ca și incompetența lor. Orice analiză obiectivă a politicii din România ultimilor 25 de ani ne va arătă ca politicienii au fost interesați doar de înavuțire rapidă și prin orice mijloace, punctată cu inițiative populiste toxice menite să le asigure menținerea la putere.
Da, sistemul medical din România este în impas, avînd deficite cronice și datorii istorice, dar soluția nu stă în mai multă birocrație (care aduce mai multă corupție) și alocarea discreționară a sumelor plătite de asigurați în favoarea unora, respectiv detrimentul altora. Nu trebuie să fii cercetător științific să înțelegi că rezolvarea problemei începe cu eliminarea corupției din sistemul medical și restabilirea încrederii în acesta.
Merită remarcată invocarea simultană a principiului individualității, cît și pe cel al non-individualității. Asta da coerență!
–
Pe același subiect.
