Se pare că termenul „Banana republic” a fost prima dată folosit de scriitorul american O. Henry în cartea sa Cabbages and Kings (1904), inspirată de experiențele trăite în Honduras, unde se ferea un pic de autoritățile americane în urma unor complicații legate de activitatea sa profesională la First National Bank of Austin, Texas.
După cum este destul de evident, Republica Anchuria (unde are loc acțiunea poveștilor lui O. Henry) era o țară a cărei economie depindea în mare măsură de cultivarea bananelor, săracă, mică și instabilă politic. Interesant este că povestirile sunt scrise înainte de 1910, cînd a Honduras a intrat în circuitul productiv pentru câțiva întreprinzători americani (Alison Acker, 1989. Honduras: The making of a banana republic).
Printre caracterisiticile unei republici bananiere clasice putem enumera (Marcelo Bucheli, 2006. Good dictator, bad dictator: United Fruit Company and Economic Nationalism in Central America in the Twentieth Century. Disponibil la http://www.business.illinois.edu/working_papers/papers/06-0115.pdf):
- Subdezvoltare economică;
- Sărăcie cronică;
- Guvernare ineficientă și guvernanți corupți;
- Frecvente lovituri de stat și schimbări de regim politic;
- Dictatură – bazată pe armată în solda corporațiilor;
- Concesionarea de către stat a principalelor resurse către corporații în condiții unilateral avantajoase pentru cei din urmă;
- Lipsa concurenței în economie;
În zilele noastre termenul este larg folosit în sens peiorativ pentru a descrie țări subdezvoltate conduse de regimuri politice inepte & corupte menținute la putere pe căi oculte de către reprezentanții marilor corporații, care la rîndul lor beneficiază de tratamente preferențiale cu privire la taxe, redevențe, concesionări de resurse și exploatări etc.. Aranjamentul celor menționați anterior nu are nici o treabă cu nativii țării respective.
Totuși, în zilele noastre s-au înregistrat anumite progrese:
- Subdezvoltarea economică poate fi înlocuită cu statusul „în curs de dezvoltare”;
- Sărăcia a evoluat în disparitatea veniturilor;
- Guvernarea tot ineficientă și coruptă este, însă există democrație;
- Separarea puterilor în stat există, chiar dacă doar pe hîrtie, și există alegeri;
- Campaniile electorale sunt finanțate printr-un sistem împrumutat de la mafia siciliană;
- Nu mai există lovituri de stat, doar tentative de suspendare a liderilor aleși, pe motive imaginare;
- Concesionarea resurselor de către stat se face prin contracte și licitații publice, însă acestea au caracter secret pentru muritorii de rând și sunt de asemenea favorabile exclusiv beneficiarilor;
- Lipsa concurenței este înlocuită cu înțelegerile dintre marii jucători din piață care mimează că se întrec între ei;
Interesant este că descrierea de mai sus nu ni se potrivește doar nouă, ci și unora cu pretenții mult mai mari.